Biblioteca – arc peste timp – aplicaţie a Scolii de Vară, ed. a II-a

„Biblioteca arc peste timp”

Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” în parteneriat cu Liceul Teoretic Dunărea şi Seminarul Teologic „Sf. Apostol Andrei” din Galaţi, susţine un grup ambiţios de tineri în demersul lor de a atrage atenţia comunităţii asupra necesităţii cunoaşterii, promovării şi protejării patrimoniului local, devenind astfel mesageri ai promovării valorosului tezaur local în rândul colegilor si prietenilor. Adolescenţii s-au familiarizat cu istoria locală şi au identificat şi fotografiat pe teren cele mai vechi şi reprezentative clădiri de patrimoniu din Galaţi. Fotografiile însoţite de un mesaj sugestiv vor face obiectul unei expoziţii şi vor fi expuse în zone populare din liceele gălăţene.

Activităţile se derulează în cadrul Proiectului „Biblioteca arc peste timp” – aplicaţie a Şcolii de Vară pentru Tinerii Bibliotecari, organizată de Asociaţia Naţională a Bibliotecilor şi Bibliotecarilor din Romania (ANBPR) şi Fundaţia IREX.

Pe parcursul întâlnirilor din cadrul workshop-ului „Pasionaţii de istorie locală”, domnul Nicolae Zburlan, fotograf profesionist, îndrumă adolescenţii în tainele artei fotografice, urmând ca cele mai reuşite fotografii să fie premiate în cadrul concursului de colaje „Galaţiul între trecut şi prezent”.

Pentru promovarea activităţilor din proiect şi pentru a oferi sustenabilitate proiectului s-a realizat şi un blog, care poate fi accesat la http://biblioteca-arc-peste-timp.blogspot.com , unde adolescenţii implicaţi în proiect au postat fotografii ale clădirilor de patrimoniu din Galaţiul contemporan şi dintr-un Galaţi al viitorului, unde aceste clădiri nu sunt lăsate să se degradeze ca în prezent, ci sunt restaurate şi reprezintă simboluri ale oraşului.

Dezbaterile din cadrul întâlnirilor, mesajul tinerilor pentru importanţa cunoaşterii şi promovării valorilor locale şi expoziţiile de fotografii, au menirea de a sensibiliza membrii comunităţii şi autorităţile locale asupra stării actuale a clădirilor de patrimoniu, care în viitor ar putea fi identificare doar din fotografii.

Ziua îndrăgostiţilor. De bibliotecă!

       Valentine’s Day (din aceeaşi serie cu Halloween) e o sărbătoare controversată  în România, pe bună dreptate detronată de vechiul, recent resuscitatul Dragobete.  Dar dacă pentru cei mai mulţi dintre noi Valentine’s Day înseamnă doar kitsch, cred că am avea ceva de învăţat (mutatis mutandis) din felul în care bibliotecile publice din Australia au ştiut să exploateze această zi, declarând-o Ziua Iubitorilor de bibliotecă (Library Lovers Day).  Un prilej de a celebra cărţile, bibliotecile şi bibliotecarii. Iată şi pagina evenimentului, cu idei de activităţi şi materiale de promovare: http://www.librarylovers.org.au/index.html

    Aşa cum noi decretăm decembrie luna cadourilor şi martie luna femeii, în Statele Unite februarie nu e doar luna iubirii, ci şi Library Lovers Month ( Luna Iubitorilor de Bibliotecă ). Detalii găsiţi aici: http://www.librarysupport.net/librarylovers/

   Voi ce planuri aveţi pentru Ziua Bibliotecarului? (Şi pentru  Săptămâna Naţională a Bibliotecilor?)

Biblioteca After School

Vaslui,                                                                                                                                                 ”Biblioteca After school”

6 februarie                                                                                                                                           ninsoare, viscol și ger

Dragă cititorule,

În data de 6 februarie 2012 la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui a avut loc Conferinţa de deschidere a proiectului „Biblioteca After School”.

 A fost o zi de 6 februarie care, parcă, arăta ceea ce am trăit noi pănă la această dată: așteptare, emoție, bucurie, dispută, lacrimi, muncă, suflet, reuşite.

Dar iată cum a început totul:

Acum 4  luni, împreună cu colegele mele de la Sala de împrumut la domiciliu pentru copii de la Biblioteca Județeană ”Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, am participat la Concursul pentru Comunitate din cadrul Biblionet, cu proiectul ”Biblioteca After School”.
Puteți citi aplicația proiectului  AICI.

Acum 3 luni proiectul  ”Biblioteca After School” a fost declarat câștigător al ediției.

Tot acum 3 luni,  sărbătoream această frumoasă realizare ce însemna visul nostru de a schimba și de a oferi și ”altceva” copiilor.

Acest  ”altceva” alternează  de la schimbarea la față a sălii (prin schimbarea unei părți a mobilierului) până la diversificarea serviciilor acesteia: vizionare de dvd-uri, asistență pentru utilizarea calculatorului și a resurselor on-line, ajutor în realizare temelor, oferirea spațiului pentru activități extrașcolare, realizare de portofolii digitale sau tradiționale și multe alte lucruri pe care le putem oferi de acum încolo pe baza acestui proiect.

În plus vom avea și un program pilot cu activități recreativ-educative pentru 72 de copii de vârstă școlară mică, activități cu teme distincte, de actualitate: Internetul în viața mea de școlar, Biblioteca bunelor maniere, Lumea într-o carte, Cartea deschisă a Vasluiului.

Activităţile vor urmări sprijinirea copilului în perfecţionarea cunoştinţelor dobândite în şcoală, în dezvoltarea capacităţilor şi deprinderilor necesare pentru a se descurca în viaţă şi societate.

Dar să revenim la lansarea de pe 6 februarie:

O zi de 6 februarie de iarnă împărțită de ”oamenii mari”  în coduri și culori, dar care, pentru noi era o zi de iarnă în care ne împărtășeam amintirile din iernile copilăriei noastre.

This slideshow requires JavaScript.

Recunosc că aveam mari emoții în privința prezenței invitaților, din cauza vremii (mai târziu s-au dovedit a fi nefondate, deoarece toți cei invitați au venit cu mic cu mare): colegi, elevi,  parteneri de drum, cadre didactice, oficialități, presă, oameni care s-au bucurat alături de noi de această reușită.

După sosirea invitaților, gazdele, adică noi, am vorbit despre proiect, despre așteptări, despre tot ce înseamnă acest proiect pentru Sala de împrumut la domiciliu pentru copii. Apoi domnul viceprimar al Municipiului Vaslui, prof. Valeriu Caragață a dorit să ne adreseze cuvinte de laudă și apreciere, Conferința încheindu-se cu un mic taifas la o ceașcă de ceai pentru a răzbate prin frigul de afară. Cu toții au fost plăcut impresionați și abia așteaptă să colaborăm pentru succesul deplin al acestui proiect.

Ca de obicei reprezentanții mass-mediei locale au fost alături de noi pentru a prezenta vasluienilor, prin articolele și filmările sale, ceea ce Biblioteca Județeană Vaslui a făcut în beneficiul comunității.

Și cum orice lucru se face cu oameni, acum vreau să mulțumesc tuturor care au fost la început de drum alături de noi, cadrelor didactice, domnului director al Bibliotecii, Oficialităților Vasluiului, colegilor care s-au alăturat nouă, fie ca vorbim de bibliotecarii – formatori, fie ca vorbim de colega noastră de la Serviciul Contabilitate, fie că vorbim de cei care ne-au ajutat să ne facem materialele promoționale,  fie că vorbim de colegii de la alte servicii ale bibliotecii care au trăit alături de noi emoțiile și care ne-au încurajat.

            Cu toții au arătat că la Vaslui se muncește în echipă și se muncește bine.

Dragă Cititorule,

închei, și te invit să fii alături de noi, de realizările noastre pe acest blog, pentru că promitem să te ținem la curent cu tot ceea ce facem.

P.S. Avem mai multe fotografii din sală (vechi și nou) și de la lansare, pe care le puteți vedea AICI. Vizionare plăcută!

 

 Mihaela Trifan, bibliotecar, Biblioteca Județeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui

PROBLEMELE DIN BIBLIOTECILE MICI

Acesta este prima mea postare pe acest blog. Numele meu este Ionel David, și sunt bibliotecar de aproape 2 ani la Biblioteca Orășenească Darabani.

Biblioteca Orășenească Darabani

Așa că, în ciuda vârstei reale (38), cred că mă puteți considera un ”tânăr bibliotecar”. De fapt, cred că ”tânăr bibliotecar” o să fiu și atunci când va trebui să ies la pensie, căci vreau să lucrez în bibliotecă atât timp cât voi fi capabil să fac ceva pentru ea. Biblioteca mea este una destul de mică din punct de vedere al fondului de carte (30.000 de unități), mare din punct de vedere al spațiului. Dacă mă raportez la asta, cred că mă număr printre norocoși. Clădirea este una foarte veche, construită în anul 1834, și a fost reședința unui moșier, care a întemeiat și târgul Darabani. Avantajul spațiului destul de generos pentru desfășurarea activității este umbrit de faptul că fiind atât de veche, clădirea ar necesita o reparație capitală urgentă, starea ei de degradare accentuându-se cu fiecare an care trece. Problemele pe care le-am întâmpinat la venirea mea în bibliotecă erau uriașe. Înainte de a deveni bibliotecar, am fost polițist comunitar, iar venirea în bibliotecă a fost întâmplătoare și la început am perceput-o ca pe o pedeapsă. Am fost detașat la bibliotecă pentru a participa la inventarul acesteia, după ce bibliotecarul și-a pierdut viața într-un accident stupid. Eram un utilizator destul de fidel al bibliotecii, dar din afară lucrurile nu păreau atât de înfricoșătoare. Când a trebuit să stau câte 8 ore pe zi între niște ziduri sinistre și neîngrijite de ani de zile, mă gândeam cum să-mi fac treaba mai repede și să plec înapoi în stradă. Dar, pe măsură ce mi-au trecut prin mână toate cărțile din bibliotecă, și bineînțeles nu m-am putut abține să nu le răsfoiesc pe cele care mi se păreau interesante, am avut senzația că această instituție este ca o ființă bolnavă, care are nevoie de ajutor. Așa că m-am hotărât să rămân și să o ajut. Am făcut inventarul, am aranjat-o puțin și în interior și în exterior, am decis să folosesc spațiile goale în funcție de nevoile unei biblioteci, și încet-încet oamenii din oraș au aflat că biblioteca nu a murit, ci că încearcă să renască. Am dedicat o mare parte din anul 2011 pregătirii profesionale, pentru că am vrut să aflu cât mai multe despre cum se face această meserie, cât mai eficient și cât mai profesionist. Dar printre cursuri, am reușit să fac și la bibliotecă ceea ce mi-am propus: am terminat amenajarea sălii de lectură, într-un spațiu cu o arhitectură frumoasă, care nu avea nici geamuri atunci când am intrat eu în bibliotecă, iar în mijlocul ei trona o grămadă de lemne;

Sala de lectură BEFORE

am pregătit sala pentru calculatoarele pe care le voi primi prin programul Biblionet, tot din ”recondiționarea” unei săli nefolosite; am igienizat sălile care nu erau văruite de cel puțin 30 de ani (cum să atragi utilizatori în asemenea condiții?).

Sala de lectură AFTER

Iar în noiembrie, am participat cu un proiect la Concursul de Participare Comunitară, organizat de IREX, și am fost declarat câștigător. A fost prima încercare de acest gen din viața mea, iar faptul că am început cu dreptul, mi-a dat încredere că se poate și mai mult. În cadrul proiectului ”Ideile noastre contează!” mi-am propus să editez o publicație școlară cu elevii de la liceul din oraș, și să înființez un club de fotografie și de creație artistică. Deja am achiziționat echipamentele necesare, pentru care am primit finanțare, am creat colectivul redacțional al revistei, acum urmează să lansăm un concurs de eseuri și creație literară, câștigătorii urmând să fie promovați în paginile revistei START (Suntem Talentații Arhitecți ai României Tinere). Odată cu inițierea acestor activități a crescut foarte mult numărul utilizatorilor, mulți venind zilnic să vadă ce s-a mai făcut nou la bibliotecă. Am construit și un blog al instituției în cadrul căruia încercăm să ne facem imagine cât mai multă și de calitate în rândul celor ce utilizează și Internetul. Această idee am pus-o în practică după ce am participat în luna septembrie la cursul ”Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă” organizat de ANBPR la Bușteni Blogul poate fi accesat la adresa http://bibliotecaorasuluidarabani.wordpress.com/ . Tot aici vrem să publicăm și articolele ce vor apărea în revista școlară, pentru ca informațiile din aceasta să poată fi accesate oricând, de oricine, în acest fel făcându-ne și promovarea altor servicii oferite de bibliotecă, despre care utilizatorii poate nu știu că există. Pe lângă toate acestea, am reușit să încep și informatizarea bibliotecii, cu ajutorul coordonatorilor din cadrul Bibliotecii Județene Botoșani, care mi-au oferit programul de gestionare. Administrația locală m-a ajutat mai mult atunci când am venit cu rezultate concrete. Pe lângă cheltuielile necesare funcționării de zi cu zi, am convins Consiliul local să aloce bani pentru mobilarea sălii de lectură și a sălii Biblionet, pe viitor având promisiuni ferme că voi fi sprijinit în elaborarea unui proiect de mai mare anvergură pentru restaurarea clădirii. Aceasta va fi o muncă foarte grea, clădirea fiind monument istoric, iar procedurile fiind extrem de stricte și de costisitoare.

Dar problemele cele mai mari pe care le întâmpină un bibliotecar dintr-o bibliotecă mică sunt cele cauzate de faptul că nu are o echipă cu care să lucreze. Dacă ar fi fost respectată legea bibliotecilor în ceea ce privește încadrarea cu personal, ar fi trebuit să mai am încă 3 colegi. Nici nu-mi vine să mă gândesc ce aș fi putut face dacă ar fi fost așa, sau dacă aș mai avea măcar un singur coleg. Utilizatorii s-au înmulțit, iar un singur om nu poate face față la împrumut, catalogare, curățenie, implementare de proiecte și programe etc. Celor care sunt în situația mea le este foarte greu să le facă pe toate, iar totul trebuie făcut cât mai bine. O altă problemă ar fi subfinațarea primită de la Consiliile Locale, care de cele mai multe ori pun bibliotecile pe ultimul loc în lista priorităților. Dacă nu reușești să te menții la curent cu noutățile, din toate domeniile, nu reușești să faci mare lucru. Aici ar trebui să intervină puterea noastră de convingere în fața celor care ne finanțează, sau puterea noastră de a atrage fonduri din toate sursele care apar, pentru a suplini austeritatea impusă de ordonatorul de credite. Nu mai amintesc de problemele cotidiene de care ne izbim zi de zi (salariu care nu te motivează și toate cele ce decurg din acest fapt).

Dar orice problemă, oricât ar fi de grea, cu perseverență, se rezolvă. Noi nu trebuie decât să găsim soluțiile optime, și să le aplicăm, pentru binele nostru personal, al celor cărora le oferim serviciile noastre și nu în ultimul rând pentru prestigiul acestei instituții, importantă într-o comunitate care se respectă.

AdolescenTEEN – Pagina adolescenţilor la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj

Susţinător permanent al educaţiei formale şi informale, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj şi-a propus pentru anul 2012 satisfacerea îndeosebi a nevoilor de informare şi lectură ale adolescenţilor. În susţinerea acestui demers, biblioteca a lansat în mediul online, la începutul anului, o secţiune dedicată exclusiv adolescenţilor şi problemelor acestora – AdolescenTEEN – Pagina adolescenţilor.

Noua secţiune a paginii web a bibliotecii, disponibilă si pentru mobil, poate fi consultată la adresa: www.bjc.ro/paginaadolescentilor şi pune la dispoziţie informaţii utile privind educaţia, sănătatea, timpul liber, voluntariatul, acţiunile din comunitate, dar şi despre modul în care se poate preveni consumul de substanţe care dau dependenţă.

Informaţiile oferite pe Pagina adolescenţilor sunt grupate pe mai multe categorii:

Biblioteca ta, care cuprinde un link spre Catalogul online al bibliotecii – pentru cei care doresc să ştie dacă biblioteca deţine în colecţiile sale un anumit document, dar şi înspre două dintre serviciile de referinţe ale bibliotecii: Serviciul de Referinţe prin Mesageria Instantă – Bibliotecar online, Serviciul de Referinţe prin E-mail – Întreabă bibliotecarul, o secţiune cu recomandări de lectură pentru adolescenţi – Noi vă recomandăm şi o bibliografie tematică – Adolescenţa în colecţiile bibliotecii.

Pentru voi, care oferă câteva liste cu  link-uri spre cărţi electronice, cărţi de benzi desenate, cărţi audio, o listă cu aplicaţii software utile, o listă cu termeni utilizaţi pe messenger, dar şi câteva sugestii pentru online music players şi online music makers. De asemenea, rubrica mai pune la dispoziţie şi o listă cu reviste online pentru tineri. Adolescenţii sunt invitaţi să contribuie la completarea acestor liste.

Bine de ştiut, rubrica care pune la dispoziţie informaţii utile pentru educaţia şi sănătatea adolescenţilor, despre felul în care se pot implica în calitate de voluntari în acţiunile din comunitate, despre modalităţi de petrecere a timpului liber şi despre prevenirea consumului  de substanţe etnobotanice.

Pagina adolescenţilor lansează şi un Concurs foto. Tema concursului se va modifica lunar. Adolescenţii sunt aşteptaţi să încarce propriile fotografii şi să îşi invite prietenii să le voteze.

Calendarul evenimentelor aduce la cunoştinţa adolescenţilor evenimentele din bibliotecă la care sunt invitaţi să participe.

Biblioteca doreşte să îi implice şi pe adolescenţii în administrarea secţiunii dedicate lor pe pagina web a bibliotecii, în organizarea şi desfăşurarea activităţilor pentru ei din bibliotecă prin constituirea Grupului Adolescenţilor Voluntari.

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj are în vedere, în viitor, crearea unei Secţii pentru adolescenţi. Aceasta pagină web dedicată adolescenţilor este baza de la care se va porni în organizarea unui astfel de serviciu. Adolescenţii vor fi consultaţi în legătură cu oportunitatea unei astfel de secţii, dar şi în legătură cu amenajarea spaţiului.  Potrivit recomandărilor IFLA, implicarea tinerilor în selectarea şi aranjarea documentelor din bibliotecă destinate grupului lor de vârstă, poate avea un impact pozitiv în promovarea serviciilor şi resurselor bibliotecii şi poate ajuta la creşterea gradului de utilizare a bibliotecii.[1]

Georgeta Topan

Bibliotecar

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj

---

[1] IFLA Guidelines for Library Services for Young Adults, http://www.ifla.org/files/libraries-for-children-and-ya/publications/ya-guidelines2-en.pdf, consultat la: 20 ianuarie 2011

Ghiduri pentru implementarea şi funcţionarea serviciilor de referinţe virtuale – traducerea în limba română a materialului elaborat de RUSA (Reference and User Services Association) : Guidelines for Implementing and Maintaining Virtual Reference Services

                                                                                    

Reference and User Services Association

A division of the American Library Association

http://www.ala.org/rusa

http://www.ala.org/rusa/resources/guidelines/virtrefguidelines

______________________________________________________________________________

Guidelines for Implementing and Maintaining Virtual Reference Services

Ghiduri pentru implementarea şi funcţionarea serviciilor de referinţe virtuale*

Originally prepared by the MARS Digital Reference Guidelines Ad Hoc Committee

Reference and User Services Association (RUSA), 2004

Approved by the RUSA Board of Directors, June 2004

Revised by the RUSA MARS/RSS Virtual Reference Committee, 2009

Approved by the RUSA Standards and Guidelines Committee, January 2010

Approved by the RUSA Board of Directors, March 2010

 

Introducere

Evoluţia tehnologică a afectat nu numai formatul şi sursele informaţiilor folosite în biblioteci pentru a furniza servicii de referinţe, dar şi locul în care sunt furnizate aceste servicii. Bibliotecile şi resursele lor s-au mutat parţial în lumea virtuală a Internet-ului. Prin urmare, utilizatorii pot accesa resursele bibliotecilor de la distanţă. În efortul de a atrage utilizatori care să acceseze serviciile bibliotecii prin intermediul propriilor calculatoare, multe biblioteci şi consorţii de biblioteci îşi extind serviciul de referinţe incluzându-le şi pe cele virtuale. În prezent, tehnologia permite utilizatorilor să adreseze întrebări personalului bibliotecii în orice moment şi de oriunde. Referinţele virtuale răspund nevoilor utilizatorilor de a avea acces facil la servicii de referinţe.

Iniţial comitetul a elaborat aceste ghiduri pe baza articolului lui Bernie Sloan, „Servicii de referinţe electronice: Câteva recomandări”, care a apărut în Reference and User Services Quarterly, volumul 38, numărul 1, vara 1998, p.77-81.

 

Scopul

Scopul acestor ghiduri este de a asista bibliotecile şi consorţiile în implementarea şi menţinerea serviciilor de referinţe virtuale. Ghidurile au fost elaborate cu scopul de a îndruma, fără să fie exagerat de stricte. Discrepanţa dintre instituţii va conduce la diferenţe în respectarea acestor recomandări, dar comitetul speră că a elaborat un model suficient de general pentru a oferi un cadru, pentru serviciile de referinţe, care să poată fi adoptat cu uşurinţă şi care să reziste numeroaselor schimbări survenite în modul în care bibliotecile furnizează serviciile de referinţe virtuale.

2.0 Definiţia referinţelor virtuale

2.1 Referinţele virtuale sunt servicii de referinţe realizate electronic, utilizatorii folosind calculatoarele sau alte echipamente tehnice pentru a comunica cu personalul serviciilor pentru public fără a fi fizic prezenţi în spaţiul bibliotecii. Canalele de comunicare folosite frecvent în referinţele virtuale includ chat-ul, videoconferinţele, Voice-over-IP (Telefonie Internet), co-browsing, e-mail, şi mesagerie în timp real.

2.2 Dacă sursele online sunt adesea utilizate în furnizarea de referinţe virtuale, folosirea surselor electronice pentru a găsi răspunsuri nu este de fapt o referinţă virtuală.

2.3 Solicitările de referinţe virtuale sunt uneori însoţite de contactări telefonice, prin fax, prin poştă sau chiar de prezenţa în persoană a solicitantului, deşi aceste modele de comunicare nu sunt considerate virtuale.

3.0 Pregătirea pentru implementarea serviciilor de referinţe virtuale

3.1 Integrarea referinţelor virtuale în cadrul serviciilor de referinţe tradiţionale

3.1.1 Considerarea serviciilor de referinţe virtuale ca fiind un angajament pe termen lung către o comunitate ţintă.

3.1.2 Nu priviţi referinţele virtuale ca pe un serviciu ad hoc sau marginal, nici măcar în faza iniţială de planificare sau în fazele de testare.

3.1.3 Integrarea serviciilor de referinţe virtuale astfel încât acestea să devină parte firească a serviciilor de referinţe furnizate de instituţie.

3.2 Obligativitatea de a furniza referinţe virtuale

3.2.1 Înainte de a demara proiectul, obţineţi un angajament al părţilor interesate (care fac parte din managementul sau din personalul instituţiei) că vor susţine serviciul de referinţe virtuale de la primele etape de planificare şi până la implementare.

3.3 Costurile referinţelor virtuale

3.3.1 Asigurarea pe termen lung, la nivel administrativ, a resurselor necesare serviciilor de referinţe electronice.

3.3.2 Evidenţierea costurilor de demarare a proiectului inclusiv software, instruirea sau susţinerea personalului.

3.3.3 Identificarea, la nivel administrativ, a impactului asupra personalului şi pregătirea unor strategii corespunzătoare.

3.3.4 Demonstrarea prin documente a cheltuielilor de întreţinere legate de referinţele virtuale şi asigurarea de fonduri bugetare adecvate.

3.3.5 Identificarea şi aprobarea costurilor legate de popularizarea serviciilor de referinţe virtuale.

3.3.6 Reglementarea condiţiilor de acces la aceste servicii (gratuite sau contra cost).

3.4 Echipa de lucru

3.4.1 Implicarea membrilor reprezentativi ai administraţiei şi ai personalului din serviciile publice în planificarea, pregătirea, implementarea şi promovarea serviciilor de referinţe virtuale şi în selectarea software-ului pentru referinţele virtuale.

3.4.2 Implicarea membrilor reprezentativi ai grupurilor ţintă în planificarea şi promovarea serviciilor de referinţe.

3.4.3 Identificarea secţiilor şi serviciilor care vor fi influenţate de iniţierea noului serviciu virtual.

3.5 Alegerea software-ului

3.5.1 Stabilirea compatibilităţii sistemului ca şi condiţie în vederea selecţiei software-ului de referinţe virtuale.

3.5.2 Implicarea personalului tehnic în planificarea, selectarea software-ului şi luarea deciziilor.

3.5.2.1 Implicarea personalului tehnic în vederea implementării şi întreţinerii infrastructurii necesare serviciilor de referinţe virtuale şi în vederea determinării compatibilităţii acesteia cu software-ul şi cu infrastructura existentă în bibliotecă.

3.6 Dezvoltarea colecţiilor

3.6.1 Politica de achiziţie trebuie să ţină cont de necesitatea constituirii şi dezvoltării fondului de referinţe electronice al instituţiei.

3.6.1.1 Existenţa surselor de referinţe electronice creşte semnificativ posibilitatea ca bibliotecarul de referinţe virtuale să identifice resursele adecvate publicului ţintă.

3.6.2 Cunoaşterea problemelor specifice legate de obţinerea licenţelor care ar putea afecta utilizarea resurselor.

4.0 Furnizarea serviciului

4.1 Utilizatorii

4.1.1 Stabilirea grupului ţintă şi argumentarea opţiunii făcute pe site-ul bibliotecii sau în alte locuri în care utilizatorii pot accesa aceste servicii.

4.1.2 Rezolvarea problemelor tehnice de autentificare şi logare pe server-ul proxy a utilizatorilor, caracteristice variatelor grupuri din cadrul populaţiei deservite.

4.1.3 Aplicarea în mod uniform a politicilor instituţionale pentru a interzice accesul anumitor  persoane la acest serviciu.

4.1.4 Elaborarea unor ghiduri care să prevadă comportamentul adecvat al utilizatorului care foloseşte acest serviciu.

4.1.5 Definirea clară a publicului ţintă în planul de marketing al serviciului.

4.2 Parametrii serviciului

4.2.1 Definirea şi prezentarea nivelului acestui serviciu care urmează a fi furnizat, astfel încât personalul şi utilizatorii să înţeleagă misiunea lui.

4.2.1.1 Nivelul serviciului se referă la tipurile de întrebări la care serviciul va răspunde (poate ar fi mai uşor de definit în termini negativi), dar şi populaţia ţintă pe care o va deservi.

4.2.2 Stabilirea unor proceduri, înainte de a începe furnizarea acestui serviciu, care să definească clar care sunt întrebările care nu se încadrează în parametrii acestui serviciu şi cum să se răspundă la astfel de cereri.

4.2.3 Stabilirea, înainte de a începe furnizarea acestui serviciu, dacă sunt incluse şi livrări de documente şi dacă utilizatori vor trebui să plătească pentru livrarea documentelor.

4.2.4 Determinarea şi afişarea parametrilor de timp spre informarea atât a utilizatorilor cât şi a personalului.

4.2.4.1 Pentru referinţele virtuale sincrone, se indică intervalul orar în care personalul este în serviciu.

4.2.4.2 Pentru referinţele virtuale asincrone, se precizează frecvenţa cu care se vor verifica solicitările sau termenul de soluţionare a cererii.

4.2.4.3 Pentru perioadele în care serviciul nu este disponibil, îndrumaţi utilizatorii către alte tipuri de servicii de referinţe.

4.2.5 Crearea de link-uri interne şi externe către serviciul de referinţe virtuale pentru a atrage atenţia potenţialilor utilizatori şi pentru a explica clar natura serviciului.

4.3 Personalul

4.3.1 Stabilirea responsabilităţilor ce revin personalului însărcinat să furnizeze servicii de referinţe virtuale.

4.3.2 Instruirea personalului pentru toate tipurile de servicii de referinţe (tradiţionale şi virtuale). 4.3.3 Selectarea personalului de bibliotecă care va oferi referinţe virtuale pe baza abilităţilor, interesului şi disponibilităţii acestuia.

4.3.4 Asigurarea timpului şi a resurselor necesare personalului pentru pregătire şi perfecţionare permanentă.

4.4 Atitudinea în cadrul serviciului

4.4.1 Referinţele virtuale solicită, din partea personalului de bibliotecă, multe din aptitudinile interpersonale şi de comunicare necesare şi altor tipuri de referinţe. Absenţa prezenţei fizice a utilizatorului şi modalităţile diferite de comunicare pot solicita aptitudini, efort sau pregătire suplimentară pentru asigurarea unui serviciu de calitate.

4.4.2 Bibliotecarii din cadrul serviciilor de referinţe şi de relaţii cu publicul trebuie să facă dovada competenţelor profesionale, aşa cum sunt ele prevăzute în “Competenţele Profesionale ale Bibliotecarilor din cadrul Serviciilor de Referinţe şi de Relaţii cu Publicul” al RUSA.

4.4.3 Menţinerea normelor standard pentru serviciile de referinţe (interviul de referinţe, cooperarea între servicii, etc.)

4.4.4 Respectarea practicilor de comunicare interpersonală care promovează furnizarea eficientă a serviciilor de referinţe, aşa cum este prevăzut în “Ghidurile pentru Performanţa Comportamentală a Profesioniştilor din Serviciile de Referinţe şi de Informare” al RUSA.

4.4.5 Personalul trebuie să-şi demonstreze aptitudinile în folosirea eficientă a căilor de comunicare online.

4.4.6 Asigurarea instruirii iniţiale şi continue care să ajute personalul să deprindă şi să reţină aceste conduite online.

4.4.7 Confidenţialitatea comunicării online cu utilizatorii şi cu colegii.

4.5 Portaluri comune de referinţe virtuale

4.5.1 Unele biblioteci pot opta să asigure servicii de referinţe virtuale în colaborare cu alte biblioteci, din diverse motive, printre care: extinderea programului de funcţionare, distribuţia personalului serviciului în mai multe biblioteci, lărgirea expertizei disponibile sau economiile realizate prin scăderea costurilor. O astfel de colaborare poate include conlucrarea cu furnizorii de referinţe virtuale sau participarea la parteneriate regionale sau naţionale.

4.5.2 Trebuie avută în vedere interoperabilitatea platformelor software pentru facilitarea colaborării între partenerii serviciilor de referinţe virtuale.

4.5.3 Definirea clară a aşteptărilor pentru bibliotecile care participă la asigurarea unui serviciu comun, înainte ca biblioteca locală să se angajeze la oferirea unui astfel de serviciu.

4.5.4 Definirea clară a responsabilităţii pentru administrarea şi coordonarea serviciului la nivel central.

4.5.5 Desemnarea de către fiecare bibliotecă a unei persoane de legătură pentru proiect care să reprezinte biblioteca în activităţile de grup. Prevederea aşteptărilor în ceea ce priveşte îndatoririle persoanei de legătură pentru proiect.

4.5.6 Descrierea clară a procedurilor de comunicare între participanţi.

4.5.7 Determinarea bibliotecilor participante să se angajeze la un nivel minim prestabilit al serviciului.

4.5.7.1 Pentru asigurarea unui serviciu de referinţe virtuale sincrone, trebuie stabilit un număr minim de ore alocate serviciului, în funcţie de factori ca: dimensiunea bibliotecii sau numărul personalului, numărul de utilizatori deserviţi, bugetul şi amploarea acestui serviciu de referinţe online.

4.5.7.2 Pentru un serviciu de referinţe virtuale asincrone, va fi prestabilit un număr minim de cereri care vor fi soluţionate sau va fi monitorizat timpul de aşteptare pentru anumite intervale orare.

4.5.8 Administrarea la nivel central a programării contribuţiilor bibliotecilor la acest serviciu.

4.5.8.1 Pentru un serviciu de referinţe virtuale sincrone, fiecare bibliotecă trebuie să opteze pentru anumite intervale de timp. Este responsabilitea fiecărei biblioteci locale să găsească personal de referinţe pentru aceste intervale de timp.

4.5.8.2 Pentru un serviciu de referinţe asincrone, bibliotecile participante trebuie să se angajeze la monitorizarea timpului de aşteptare pentru întrebările primite în anumite intervale orare.

4.5.9 Asigurarea unei baze centrale de date despre politicile, operaţiunile, procedurile şi regulamentele bibliotecilor membre, astfel încât personalul de referinţe al proiectului să găsească cu uşurinţă informaţii despre alte biblioteci.

4.5.10 Crearea unui set clar de norme pentru stabilirea priorităţilor în cadrul serviciului pentru utilizatorii din diferite biblioteci (de exemplu, într-un serviciu de referinţe virtuale asigurate prin colaborare; întrebările sunt rezolvate în ordinea primirii lor, fără a acorda prioritate acelora care vin din partea utilizatorilor deserviţi de biblioteca locală de serviciu.)

4.5.11 Stabilirea clară a politicilor şi a normelor pentru folosirea resurselor electronice online cu licenţă pentru deservirea utilizatorilor din celelalte biblioteci participante (Vezi Secţiunea 3.6.2).

4.5.12 Stabilirea clară a politicilor şi a normelor care să asigure intimitatea utilizatorului, în contexul în care acest serviciu este furnizat pe un portal comun.

5.0 Organizarea serviciului

5.1 Referinţele virtuale sunt o extensie a serviciilor de referinţe existente într-o instituţie. Deşi tipurile de personal şi localizarea serviciului pot fi diferite de cele ale serviciilor de referinţe tradiţionale, acordaţi serviciilor de referinţe virtuale acelaşi statut şi obiective de calitate ca şi referinţelor tradiţionale şi priviţi-le în cadrul mai larg al serviciului de referinţe.

5.1.2 Toate serviciile de referinţe trebuie să fie de o înaltă calitate. Integrarea referinţelor virtuale în cadrul mai larg al serviciilor de referinţe presupune ca toate serviciile (personale, prin telefon şi virtuale) să fie asigurate la un nivel care să garanteze un serviciu de calitate.

5.1.3 Examinarea tipurilor de personal pentru determinarea celui care se potriveşte fiecărei biblioteci. Deoarece nu există un model unic de serviciu care să se potrivească tuturor, alegeţi unul care să furnizeze referinţe de calitate prin toate mijloacele de comunicare.

5.1.4 Informarea personalului din toate serviciile cu publicul în legătură cu obiectivele şi funcţionarea serviciului de referinţe virtuale.

5.1.5 Stabilirea procedurilor pentru direcţionarea unui utilizator virtual (adică a unei întrebări) spre un alt punct de serviciu cu publicul sau de referinţe. Includeţi proceduri atât pentru modalitatea de prezentare a trimiterii către utilizator, cât şi pentru felul în care informaţiile despre direcţionare sunt communicate între biroul de referinţe virtuale şi destinatarul trimiterii.

5.2 Infrastructură/ Facilităţi

5.2.1 Asigurarea spaţiului, a mobilierului, a hardware-ului şi a software-ului pentru personal pentru a putea îndeplini misiunea stabilită de către personal, administraţie şi de către personalul care asigură suportul tehnic.

5.2.2 Înnoirea echipamentului, a facilităţilor şi a software-ului pentru menţinerea eficacităţii. Ţineţi cont de evoluţia continuă a tehnologiei.

5.2.3 Ţineţi cont de infrastructura şi abilităţile utilizatorilor atunci când planificaţi implicarea bibliotecii şi când alegeţi software-ul pentru referinţele virtuale.

5.2.4 Luaţi în calcul folosirea software-ului de către utilizatorii şi de către personalul de referinţe cu dizabilităţi. Unele opţiuni includ alegerea unui software care să respecte Secţiunea 508 a Actului de Reabilitare (“Nondiscriminarea în cadrul granturilor şi programelor federale: tehnologia electronică şi informaţională”, Titlul 29 U.S. Code, Pt. 794d 2004 ed.), software cu opţiuni non-text, cum este Voice-over-IP sau un text pe site care îi direcţionează pe cei care stau în faţa calculatorului înspre un formular pentru email sau înspre alte date de contact.

5.3 Finanţarea

5.3.1 Prevedeţi în bugetul bibliotecii alocări speciale de fonduri pentru personal, hardware, software, Internet, mobilier, instruire, publicitate şi pentru spaţiul necesar acestui serviciu.

5.3.2 Prevedeţi susţinerea financiară permanentă a serviciului din bugetul instituţiei, chiar dacă serviciul este demarat ca proiect pilot sau cu bani dintr-un grant.

5.5 Marketing

5.5.1 Dezvoltarea şi implementarea unui plan de marketing ca parte a planificării şi funcţionării permanente a serviciului.

5.5.2 Stabilirea unui public ţintă pentru serviciul de referinţe virtuale şi realizarea unei campanii de publicitate adecvate acestui public.

5.5.3 Stabilirea unui buget pentru marketing şi desemnarea unei/unor persoane din cadrul personalului responsabile cu publicitatea.

5.5.4 Evaluarea şi actualizarea periodică a activităţii de marketing astfel încât mesajul să fie actual, să ajungă la un nou public ţintă şi să facă publicitate modificărilor şi noilor metode de accesare a serviciului.

5.6 Evaluarea şi perfecţionarea serviciului

5.6.1 Evaluarea periodică a eficacităţii şi eficienţei serviciului de referinţe virtuale, folosind informaţii de la personal şi de la utilizatori, cu scopul de a asigura un serviciu de înaltă calitate.

5.6.2 Evaluarea poate folosi mai multe metode, cum sunt: analiza statisticilor de utilizare a serviciului, feedback-ul de la utilizatori şi analizarea transcriptelor.

5.6.3 Faceţi din evaluarea serviciului de referinţe virtuale un echivalent sau o parte a evaluării periodice a tuturor serviciilor de referinţe ale bibliotecii.

5.6.4 Folosiţi evaluarea pentru a îmbunătăţii serviciul, în funcţie de necesităţi, prin ajustări de personal, de parametri ai serviciului, de instruire, sau prin alte îmbunătăţiri, după cum reiese din rezultatele evaluării.

6.0 Confidenţialitatea

6.1 Trataţi comunicarea dintre utilizatori şi personalul de bibliotecă, din cadrul referinţelor virtuale, ca privată, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

6.2 Protejaţi confidenţialitatea datelor adunate pentru utilizatori şi păstrate pentru evaluare.

6.2.1 Eliminaţi din documente datele personale de identificare ale utilizatorilor: nume, email, etc. Documentele fără datele de identificare pot fi păstrate pentru statistică şi evaluare.

6.2.2 Elaborarea unei arhive pe domenii a cererilor de referinţe şi a unor politici privind păstrarea confidenţialităţii în relaţia cu utilizatorii serviciilor de referinţe virtuale.

6.2.3 Comunicaţi utilizatorilor faptul că se va păstra un document doveditor al referinţei şi că datele personale, dacă e cazul, vor fi păstrate în registrul de referinţe.

6.2.4 Faceţi publice politicile privind păstrarea confidenţialităţii şi arhiva pe domenii a cererilor de referinţe.

6.3 Aveţi grijă ca atunci când folosiţi tranzacţiile de referinţe în crearea bazelor de date şi a rubricii de Întrebări frecvente să păstraţi confidenţialitatea cererilor utilizatorilor.

6.3.1 Evaluarea cererilor de referinţe, după eliminarea datelor de identificare ale utilizatorilor, atunci când se doreşte includerea acestora într-o bază de date, pentru a nu compromite confidenţialitatea datorată utilizatorilor.

6.3.2 Informaţi utilizatorii, prin intermediul unei politici aduse la cunoştinţa publicului, asupra faptului că întrebările lor ar putea fi incluse într-o bază de date. Oferiţi posibilitatea utilizatorilor de a cere scoaterea cererilor lor din baza de date.

6.4 Protejaţi confidenţialitatea datelor adunate pentru utilizatori şi păstrate pentru evaluare şi marketing.

 

Bibliografie

 

Reference and User Services Association. Guidelines for Behavioral Performance of Reference and Information Services Professionals. Approved by the RUSA Board of Directors, June 2004. (http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/rusa/resources/guidelines/guidelinesbehavioral.cfm)

Reference and User Services Association. Professional Competencies for Reference and User Services Librarians. Approved by the RUSA Board of Directors, January 26, 2003.

(http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/rusa/resources/guidelines/professional.cfm)

Sloan, Bernie. Electronic reference services: Some suggested guidelines. Reference and Users Services Quarterly, 38(1), 77-81. Summer 1998. Electronic version, reproduced with the permission of the American Library Association.

MARS Digital Reference Guidelines Ad Hoc Committee (2004)

Kathleen Kern, co-chair

Bernie Sloan, co-chair

John Glace

Lori Morse

Janice Rice

Jana Ronan

Kris Stacey-Bates

MARS/RSS Virtual Reference Committee (2009)

Alicia Korenman, MARS co-chair

Crystal Lentz, RSS co-chair

Don Boozer

Beth Cackowski

Alisa Gonzalez

Ellen Hampton

Crystal Renfro

Johannah White

---

* Traducerea şi adaptarea materialului în limba română a fost realizată de Anca Docolin, bibliotecar, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj.

Webinare gratuite pe teme de interes pentru tinerii profesionişti din biblioteci

 

Sub genericul  New Librarians Global Connection: best practices, models and recommendations, ALA si IFLA organizează o serie de webinare gratuite pe teme de interes pentru noii profesionişti din biblioteci. Primul webinar va avea loc pe 17 ianuarie 2012.  Pentru mai multe detalii despre speakeri şi orele  la care sunt programate prezentările, precum şi pentru a vă înscrie online, accesaţi link-ul:    http://npsig.wordpress.com/webinars/

 

Un nou serviciu la Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj

În urma experienţei dobândite la Şcoala de Vară pentru Tinerii Bibliotecari, ediţia a 2-a, am pus în practică proiectul Bibliotecar on-line – serviciu de referinţe prin mesageria instantă care propune extinderea serviciului de referinţe prin e-mail Întreabă bibliotecarul prin folosirea tehnologiei de tipul mesageriei în timp real (instant messaging/Yahoo!Messenger). Aceasta permite interacţiunea directă cu utilizatorul prin intermediul comunicării sincrone. Scopul proiectului este scurtarea timpului de răspuns la solicitările de referinţe on-line.
Confruntată cu problema creşterii nevoilor de informare rapidă ale utilizatorilor supuşi unui ritm de viaţă tot mai alert şi mai solicitant, dar familiarizaţi tot mai mult şi în număr tot mai mare cu noile tehnologii de comunicare la distanţă, biblioteca trebuie să-şi demonstreze importanţa în societatea contemporană prin furnizarea informaţiilor în timp real şi dincolo de zidurile sale.
Adaptându-se noului context tehnologic, Biblioteca Judeţeană Cluj furnizează cu succes servicii on-line prin intermediul paginii web şi oferă acces on-line la bazele de date create în bibliotecă. Nevoia de informare a utilizatorilor este satisfăcută prin furnizarea serviciului de referinţe prin e-mail Întreabă bibliotecarul. O analiză statistică a acestui serviciu (iniţiat în biblioteca noastră în 2004) arată că 45% dintre utilizatorii săi sunt tineri între 14-25 ani, iar 40 % dintre aceştia sunt studenţi. S-a constatat, de asemenea, că cererile primite sunt inadecvate parametrilor indicaţi pentru un serviciu de acest tip, multe dintre acestea necesitând doar un răspuns scurt, factologic. Prin urmare, s-a considerat necesară adaptarea serviciilor de referinţe on-line la timpul de care dispun utilizatorii, la ritmul de lucru al acestora, la abilităţile lor de a folosi tehnologia.
Deşi tehnologia oferă bibliotecii posibilitatea de a furniza referinţe digitale în timp real, totuşi există unele provocări legate de nivelul serviciului care va fi oferit, de publicul care va fi deservit, de tipul întrebărilor cărora li se va răspunde şi de timpul rezervat pentru aflarea unui răspuns acceptat de utilizator.
Cea mai semnificativă constrângere identificată ţine de disponibilitatea on-line limitată din cauza personalului nu foarte numeros din serviciul de referinţe ocupat simultan şi cu alte activităţi caracteristice. De aceea, proiectul propune ca bibliotecarul de referinţe să asigure disponibilitatea on-line 4 ore/zi (între 10-14), iar în regulament să se specifice că se vor oferi răspunsuri la întrebări scurte, factologice, despre bibliotecă, despre modalităţi de căutare în catalogul electronic şi în bazele de date ale bibliotecii, despre documentele existente şi localizarea lor fizică în bibliotecă.
Se va preciza că întrebările ale căror răspunsuri necesită o documentare complexă, precum şi căutările detaliate în bazele de date şi realizarea de bibliografii nu intră în sfera de activitate a serviciului, utilizatorii fiind îndrumaţi să adrese întrebările prin Întreabă bibliotecarul (li se va răspunde în maxim 48 ore) sau să se deplaseze la bibliotecă pentru asistenţă de specialitate.

 

Rețete efervescente pentru un nou tip de bibliotecă publică

12 tineri s-au reunit la Bran, în această săptămână, cu un plan ambițios: acela de a îmbunătăți rețeta tradițională de bibliotecă publică.  Ei vor testa ingrediente apetisante precum: advocacy, outreach, PR și management de proiect, inovație în bibliotecă. Toate acestea, combinate cu ingeniozitate și creativitate, vor fierbe înăbușit, timp de 6 zile, pentru un rezultat cât mai potrivit pentru toate gusturile. Rețeta este asezonată cu doze atent calculate de lucru în echipă, aplicații și exemple de bune practici.

Odată întorși în bibliotecile lor, cei 12 vor pune în aplicare ceea ce au învățat aici, prin punerea în practică a proiectelor pe care le-au pregătit de acasă și le-au perfecționat în timpul celor 6 zile de școală.

This slideshow requires JavaScript.

Se întâmplă la Școala de Vară a tinerilor Bibliotecari, ediția a 2-a, organizată de ANBPR și IREX România.

Maeștri bucătari sunt:

Adina Căpitănescu, Biblioteca Județeană Christian Tell,  Gorj

Alina Nicola, Biblioteca Județeană Antim Ivireanu, Vâlcea

Anca Docolin, Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj

Erika Damian, Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj

Dominique Zară, Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Caraș Severin

Georgeta Topan, Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj

Laura Bucătaru, Biblioteca Județeană Astra,  Sibiu

Liana Neculet, Biblioteca Județeană V.A. Urechia, Galați

Marius Motoșan, Biblioteca Județeană Paul Iorgovici, Caraș Severin

Paula Balhui, Biblioteca Județeană V. A. Urechia, Galați

Ramona Câmpean, Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj

Roxana Oprea, Biblioteca Județeană Christian Tell,  Gorj

Start pentru înscrierile la Şcoala de Vară a Tinerilor Bibliotecari, ediţia a II-a (septembrie 2011)

În perioada 5-10 septembrie 2011, la Bran, judeţul Braşov, IREX şi ANBPR organizează cea de-a doua ediţie a Şcolii de Vară pentru Tinerii Bibliotecari.  Se pot înscrie bibliotecari din bibliotecile publice, cu vârsta de până în 35 de ani şi maxim 5 ani de experienţă profesională în acest domeniu. Ca şi anul trecut, în program vor fi multe exerciţii aplicate, ateliere de lucru mediate de profesionişti din biblioteci şi ONG-uri. La înscriere participanţii vor depune o aplicaţie de proiect pentru comunitate sau asociaţie (ANBPR), urmând ca în următoarea jumătate de an, după absolvirea Şcolii de Vară, ei să pună în practică cele învăţate prin implementarea proiectului respectiv.

Calendarul Şcolii de Vară este următorul:

-  Înregistrarea aplicaţiilor: 15 iunie (orele 00:01) – 17 iulie (orele 24:00)
-  Selecţia participanţilor: 18 iulie – 10 august
a. Preselecţia  – evaluarea aplicaţiilor : 18 iulie – 28 iulie
b. Interviuri cu candidaţii pre-selectaţi; Evaluarea aplicaţiilor finaliste: 29 iulie – 9 august
c. Anunţarea participanţilor: 10 august
-  Desfǎşurarea cursurilor Şcolii de varǎ: 5 – 10 septembrie

   Informaţii detaliate, precum şi formularele necesare înscrierii sunt disponibile pe site-ul ANBPR.

Cum fost la Şcoala de vară 2010 puteţi  puteţi vedea aici şi aici. Cum va fi în 2011, depinde în mare măsură şi de voi, cei care vă veţi numără printre participanţi. Noi promitem să vă ţinem la curent!

Mult succes!